A aparut-nu de mult timp- un loc care incurajeaza creativitatea si unicitatea. Se cheama Breslo si tagline-ul lor este: “Comunitatea artizanilor handmade din Romania: cumperi sau vinzi orice produs handmade!” Ma bucur sa vad ca initiativele firave de handmade din Romania sunt sustinute si poate vor reusi sa se si uneasca, intr-un teren comun. Visez la marea unire a handmade-ului… :)))

Inca mai este mult de munca si nu numai din partea lor ci si din partea “breslasilor” si din partea publicului. E vorba de mentalitati si de gusturi si-de ce nu?- de criza financiara si de criza valorilor estetice (mmmm, nu stiu daca exista una ca asta, dar pe mine ma infurie teribil cat de tare e stomacul consumatorului de kitsch!)

Mi-a placut Breslo de prima oara cand i-am vazut pentru ca e un veritabil “playground” pentru art-terapie. La mine functioneaza garantat. Fie ca ma chinuie talentul si ma apuc eu insami sa manufacturez un colier, o floricica etc, fie ca ma holbez la ce au mai creat altii, imi aduce o stare de bunadispozitie.

Iar daca se vor tine de planurile lor de viitor si vor organiza si evenimente nationale de handmade, cu atat mai bine! Vom fi si mai multi pacienti tratati prin art-terapie! Eu ma inscriu din oficiu sa tin workshopuri anti-kitsch si despre obsesia marcii

Pana acum am vazut in comunitatea Freecycle ca s-au donat diverse obiecte/parti de obiecte/ansambluri de obiecte, precum si animalute de casa. Azi va semnalez un proiect ambitios si generos care-desi apartine unei firme- promoveaza totusi o idee interesanta. O echipa tanara si talentata de artisti grafici ofera 1000 de ore de munca anumitor proiecte sau afaceri start-up, selectate in urma inscrierii la Proiect1000.

De ce fac ei ce fac?

“Proiect 1000 s-a născut din dorinţa de a schimba ceva în jurul nostru. Cu toţii vedem lucruri care nu ne plac, cu care nu suntem de acord, dar mergem mai departe. Proiect 1000 înseamnă pentru noi că ne-am oprit şi încercăm să schimbăm ceva.”

Nu trăim cu iluzia că în 1000 de ore vom schimba lumea. Dar sperăm ca această iniţiativă să fie doar un început. Sperăm să fie şi alţii care să îşi asume o astfel de investiţie, să înţeleagă că până la urmă suntem toţi în aceeaşi barcă şi că împreună poate reuşim cu adevărat să schimbăm ceva”.

Asadar, ei au dat tonul si sper din tot sufletul sa ii urmeze si altii. Pana atunci, ii felicit, iar pe voi va sfatuiesc sa va ganditi daca puteti folosi/recomanda aceasta initiativa, adresata:

A. Instituţiilor/organizaţiilor culturale, educative şi sociale

B. Afacerilor tinere (start-up)

Cine mai sta sa se uite la seminte in ziua de astazi, sa le deosebeasca formele si culorile, sa le desprinda mesajul? (nu cele prajite, ce se vand la punga…seminte de  legume si fructe). Eu cunosc un om care are timp sa le interpreteze mesajul.
Dl. Dumitru Copil se ocupa cu artizanat si mestesuguri populare. Este un om modest, tacut, blajin- calitati atat de rar intalnite incat ti-e si greu sa le mai recunosti cand iti apar in fata. A castigat numeroase premii, continuand traditii populare sau inovand pe linie creativa, insa ocoleste cu delicatete subiectul. Prefera sa iti arate ce face, iar mainile sale- in miscare, in contact cu materialele- vorbesc pentru el. In atelierul sau se ingramadesc sute de sticlute colorate, sute de obiecte artizanale care folosesc semintele ca materie prima, decorativa sau ca sursa de inspiratie.
Puteti citi mai multe despre el pe site-ul personal: www.viatasemintelor.ro, iar eu sper sa reusesc sa obtin un interviu (exclusiv), sa va povestesc mai multe despre felul cum lucreaza, despre semnificatia lucrurilor care ies din mana sa si despre momente si trairi care ii “mobileaza” viata interioara. Pentru ca samanta tuturor lucrurilor pe care le facem se gaseste in mintea purtatorului. Si pentru ca s-ar putea ca samanta aceasta sa poarte un mesaj pentru noi.

- A nu se amesteca „tabletele” acestui Neurofen cu bãuturile îmbãtãtoare! A nu se consuma împreunã cu glume desarte, nepotrivite sau nelalocul lor!- Consumatorii acestui medicament nu vor dispretui pe cei care nu-l consumã, oricare ar fi motivele acestora din urmã. În caz contrar, producãtorii nu-i mai garanteazã eficacitatea.- A se pãstra cît mai la vedere, într-un loc luminos, dacã se poate în inimã! (fragment prospect)

Acest medicament l-am gasit asta-seara, printre carti si cd-uri cu tema spirituala, la intrarea conferintei de la Ascor Timisoara. Mi-a placut tare mult si as vrea  sa ii asigur pe cei de la editura Teognost ca apreciez delicatetea gestului si ca voi oferi acest remediu drept dar celor dragi.

Handmade inseamna manual (si, desi capata amploare in Bucuresti, in Timisoara este deocamdata prea putin prezent), partea de ecologie se refera in special la reutilizare creativa a resurselor pe care le avem deja la indemana, iar Cloud Factory este proiectul care le pune in practica pe amandoua.
Mai multe informatii despre Cloud Factory gasiti chiar pe blogul lor
Initiatoarele proiectului, Ana-Maria Teodorescu si Manuela Marchis - fetele “cu capul in nori” care realizeaza margelele Amima, doresc sa promoveze un stil original, plin de creativitate, in randul doritorilor de frumos si de ecologie, totodata. Asadar, au adunat 20 de artisti care vor expune in zilele de 5 si 6 decembrie creatii handmade, pline de imaginatie si numai bune de purtat: genti, rochii, pantofi si altele. De asemenea, o surpriza placuta pentru participantii la expozitia gazduita in spatiul de pe strada Pacha nr 8, este workshopul la care se vor picta plase de panza. Sunteti invitati sa aduceti cu voi plase de panza, ce vor fi  pictate la fata locului.
Daca v-ati saturat de produsele de serie, mergeti sa va veseliti ochii cu obiecte care provoaca imaginatia. Daca sunteti constienti ca putem recicla creativ, faceti un demers ecologic si purtati plase textile frumoase.
Prima editie a evenimentului artistic de handmade suna promitator. Va invit sa participati si sa veniti cu tolba plina de impresii si sugestii.

E la moda sa fii verde si daca se poate si vegetarian. Mi-a placut ideea campaniei PETA, cu tinerii nonconformisti care sa dea startul la verdeturi (nu stiu cine-i Oli Sykes, dar mi-a placut reclama).
Ma gandeam totusi ce diferenta intre tinerii lor- americani, iubitori de junk food, predispusi la obezitate si tinerii nostri- studenti cu burse de toata jena (si bursele nu ajung pentru toata lumea…), cu junk food-ul la nas, croindu-si zilnic loc printre shawarme, kebab, gogosi si- la Timisoara- pleskavite sarbesti. As vrea sa cred ca in Romania e mai usor sa fii vegetarian decat in America, dar daca ar fi asa, pretul legumelor ar fi singurul avantaj. Din pacate, tot mai putine legume existente pe piata sunt naturale si sanatoase…asa ca, poate e mai bine sa ramanem la shawarme.
In alta ordine de idei, de maine incepe postul Craciunului si tin sa amintesc si eu ca un post fara rugaciune e doar o dieta fara valoare spirituala, asadar, e bine sa faci totusi diferenta intre a deveni vegetarian de ocazie si a tine un post destinat purificarii corpului si mintii.

Ce bine-mi pare ca nu toate personajele mondene dau prilej de barfa, cu toate ca mie “monden” imi suna cumva kitschos acum, dupa ce am urmarit “Mondenii”, iar CRBL mi se pare chiar simpatic si decent in aparitiile publice. Totusi, in privinta vietii lui private, stim acum ca tocmai s-a casatorit si ca petrecerea de nunta a fost una in stilul anilor ‘30, perioada prohibitiei  a mafiotilor, dar si a unei elegante vestimentare…de mult apuse.
O nunta cu stil, asadar,  in care invitatii au urmat linia vestimentara impusa de eveniment si mirele s-a deghizat cu placere in mafiot, dar pe mine ma incanta foarte tare poza asta serioasa de la ceremonia cununiei. Mai pe scurt: Casa de piatra!

Ce inseamna sa ai 25 de ani, sa-ti iei un sot de 20 si apoi sa pleci la munca in Spania…Te poti trezi scoasa la vanzare, precum sotia cea mai celebra pe internet la ora actuala.
Ziarele preiau stirea intr-o frenezie specifica: “Sotie de vanzare. Model 1983, bine intretinuta. Are toate dotarile necesare, suspensii bune, este spatioasa. Este la cel de-al doilea proprietar. Pretul este negociabil. In pret sunt incluse si accesoriile de trei si respectiv cinci ani. Cer seriozitate.”(?). Pret: 3000 de lire sterline.
Am cautat si eu anuntul pe pe okazii.ro, dar nu l-am gasit, asa ca nu stiu daca este o legenda urbana sau cetateanul Alex Cretu chiar a facut aceasta gluma pe internet.
Oricum, nu este el primul, un brazilian si-a scos si el sotia la vanzare,  dar pentru numai 35 de euro, iar un englez gelos i-a facut o gluma nevestei de eBay, licitatia pentru ea incepand de la 1 cent ( v .foto). Ce concluzie sa trag acum, ca tanarul roman si-a pretuit cel mai mult sotia? Halal pretuire…

Sezonul acesta se tot vorbeste de imprimeurile ecosez (ecosaisse=scotian, in lb. franceza), asa ca am dat o cautare rapida pe internet. Nu am gasit ce cautam, dar au iesit la iveala tot felul de secrete intunecate, gen “what does a Scotsman wear under his kilt” (probabil banuiti…) iar de prin alte unghere ale internetului a rasarit poza asta.

Gerard Butler - il stiti cel putin din “300″, daca nu din alte filme, proudly wearing a modern kilt. Nu e el cu patratele, dar de amorul artei (si de dragul pozei) il impartasesc cu voi pe blog.

Weekend fain!

Ma anunta logodnicul meu, citand direct din revista presei, ca lui Hugh Heffner i-a dat papucii iubita lui. Cum care? Holly, draga, nu o stii? Hug’s number one! Care…Hugh? Pe ce lume traiesti?
Da, sigur, cum sa n-o stiu pe Holly?…Doar e playboy girl, locuieste in playboy mansion, chiar in dormitor cu playboy heffner, iar eu toata ziua asta fac: stau cu ochii pe tot ce incepe cu “plai” si se termina cu “boi”.
Evident, faptul ca numita Holly (Madison) scrie articole despre animalutze, are blog si chiar pagina de wikipedia dedicata biografiei o face o fata desteapta. Sau mai degraba faptul ca ea, un boboc de fata de 29 de ani s-a despartit de un mosulica de peste 80….? Inca imi mai chinui neuronul cu asta.
Vorbe fara rost pe un subiect fara rost…she’s just an eye candy to me si mai am si alte treburi de facut. Iaca!