Archive for the ‘ASA NU’ Category

Vaccinul Gardasil-un rau necesar?

Tuesday, January 27th, 2009

Probabil sunteti deja la curent cu subiectul controversat al vaccinarii cu Gardasil- impotriva cancerului de col uterin. Intentie laudabila, de altfel, daca nu s-ar fi calculat gresit destinatarii si atitudinea lor. Un vaccin sustinut de conducatorii nostri iubiti si impins la inaintare de interese farmaceutice de 23 milioane de euro (care nu au fost recuperati, pentru ca 97% din populatie a respins ideea ). In judetul Timis s-au inregistrat doar 30 de cazuri de parinti care au acceptat ca fetitele lor, eleve in scoli generale, sa fie vaccinate cu un produs refuzat in alte tari, asupra caruia plutesc dubii si ale carui efecte nu au fost inca suficient testate.

Scriu aceste randuri pentru ca una dintre surorile mele isi punea problema daca acest vaccin este bine de facut. Parerea mea este ca nu.Cu cat i se acorda mai mult interes si “specialistii” incearca sa ne convinga sa prevenim in loc sa tratam, cu atat mai mult neincrederea mea creste. Ma intreb intotdeauna: cine si ce are de castigat din asta? Celor care ne conduc nu le trece prin cap sa ne faca un bine asa, “pe degeaba”.
In afara de dubiile pe care le starneste produsul, mai exista un aspect: se spune ca persoanele cu viata sexuala activa fac cancer de col uterin. Atunci, ce cauta el in scolile generale, la fete cu varsta sub 14 ani?  Daca nu se inventa acest Gardasil, oare cum or fi supravietuit toate fetitele generatiilor trecute?

Un ecou trist in presa il are cazul parintelui de la spitalul de copii Gr.Alexandrescu, care a permis in biserica sa organizarea unei conferinte anti-gardasil. Conferinta a avut loc, vaccinul a fost refuzat la nivel national de catre populatie, insa acum parintele-cunoscut de numerosi oameni carora le-a facut bine- este presat de mai-marii spitalului …sa se mute. Oficial, se cheama ca “il promoveaza”. (Detalii: http://apologeticum.wordpress.com/2009/01/24/prima-victima-a-campaniei-anti-gardasil/).

Asadar, un vaccin inofensiv? Sau o alta campanie in care s-au impletit interese de care noi n-avem vreodata habar?

Un lucru e sigur: cand e vorba de pielea ta, omule, intreaba-te de doua ori inainte de a lua o decizie.

Povestea lui Najood Ali

Monday, January 12th, 2009

O cheama Najood Ali, are 10 ani, este din Yemen (tara araba in Orientul mijlociu) si a fost casatorita de familia ei cu un barbat de 30 de ani. Pana aici, parca e subiect de telenovele cu iz tiganesc - si fetitele rome din tara noastra sunt fortate sa se marite de mici.

Diferenta este ca Najood Ali a avut curaj sa protesteze impotriva unei vieti dictate de altii, impotriva unei casatorii care incalca drepturile copilului, impotriva maltratarii si abuzului sexual. Cu ajutorul unei avocate -Shada Nasser- micuta a castigat procesul. Urmandu-i exemplul, alte doua fetite aflate in aceeasi situatie, au intentat proces sotilor lor. Se pare ca in aceasta zona musulmana, mai ales la tara, acest gen de pedofilie este permis de lege, mai ales cand legea se confunda cu o religie prost inteleasa si prost aplicata.

Nici nu pot sa-mi imaginez ce efecte a avut toata aceasta poveste asupra fetitei, in conditiile in care rata avorturilor dar si a nasterilor inainte de varsta de 15 ani sunt ceva frecvent in tara ei.  Pentru noi, este doar o poveste, pentru ea a fost un stil de viata! Presa nu mentioneaza ce se va intampla cu ea acum, unde va locui, cine o va proteja, cum i s-a schimbat viata?

Spune undeva ca si-a iertat tatal si ca nu doreste sa se casatoreasca atunci cand va creste. Putem da vina pe saracie, pe faptul ca unii oameni sunt inapoiati din punct de vedere emotional, insa -daca in zilele noastre aceste cazuri sunt posibile- cu ce suntem noi mai buni si mai civilizati decat oamenii din alte timpuri?

Victimele consumerismului

Monday, January 5th, 2009

M-am mai plans si anul trecut, dar nici anul asta nu este altfel, asa ca ma plang in continuare! Cum ies din casa, la orice colt unde se afla pubele, apar si ei. Ciuntiti, inghesuiti, aruncati cu indiferenta dupa ce au fost vedetele de nelipsit din casa romanului, brazii de Craciun zac uitati prin/pe langa pubele. Gata, s-au dus zilele de glorie. Ii distrugem, le inspiram parfumul cateva zile, nu plantam nimic in loc in tot timpul anului si peste alte 300 si ceva de zile mergem iar la taiat de brazi. Chiar daca nu ii taiem cu mana noastra, prin faptul ca ii cumparam, devenim complici la acest macel.

Eu nu impodobesc brad, desi imi place si imi aduce aminte de copilarie- cateva ramuri bine mirositoare sunt de ajuns cateodata. Mai exista alternative. Stiu ca brazilor de plastic le lipseste aroma specifica, dar unii sunt foarte aratosi. Si brazi cumparati direct in ghiveci, care pot fi plantati dupa ce ii folosim.Nu stiu ce solutii sa mai propun ca sa mai diminuam consumul desantat si fara pic de creier.
Pentru ca asta facem majoritatea: folosim fara discernamant, consumam resurse de toate felurile. Cand o sa ne saturam? Cand nu vom mai avea ce?

Si nu vorbesc doar de brazi…

Ziua noastra a romanilor

Thursday, November 27th, 2008


Ce faceti de 1 decembrie? Se pare ca, fiind zi libera, multi timisoreni si-au rezervat deja locuri in “shopping trips” la Budapesta. Ironic, totusi, sa sarbatoresti ziua nationala a Romaniei in Ungaria. Sa fie oare mai frumoasa ziua nationala, petrecuta prin outlet-uri sau mall-uri unguresti?
Ce ar fi zis romanii care visau cu ochii deschisi la Marea Unire? Mai suntem oare constienti ca Romania exista doar de 90 de ani (nici macar un secol de unitate a teritoriilor!) si ca a fost nevoie ca oamenii sa-si puna energia si talentul in slujba indeplinirii unui ideal?
Mai stim ce este un ideal, mai putem da exemple? Ne mai putem indrepta cocoasa, mai putem inalta fruntea? Mai avem mandrie?
Poate ca noua nu ne zic nimic pozele din manualul de istorie, poate ca totul ni se pare o poveste moarta, dar s-ar putea ca oamenii de atunci sa fi fost mult mai vii decat noi,- amortitii si anti-eroii vremurilor noastre.
Iata ce zicea unul dintre tinerii intelectuali  cu cateva decenii inainte de Marea Unire, Ion Ghica (in 1881): “Noi tinerii devenisem sâmburele împrejurul căruia se grupau ideile viitorului”.
Am extras dintr-o scrisoare a sa, pe care o puteti citi AICI.
“Grei dar plăcuţi ani am petrecut noi împreună; mult am luptat noi tinerii de pe atunci cu prejudeţele şi cu obiceiurile cele rele; multe idei greşite de ale bătrânilor şi de ale boierilor am spulberat şi multe idei moderne am împlântat în spirite; multă rugină am curăţit de pe mulţi. Am făcut-o, respectând credinţele fiecăruia, cinstind perii cei albi, lăudând şi admirând fapta bună, ori de unde venea, şi venerând pe acei care iubeau ţara şi dreptatea.”
Motivatia lor de unde venea?
“Lucram şi luptam nu împins de setea de posturi bine plătite, sau de dorinţa de ranguri pe scara arhontologiei, dar numai de dorinţa de a dezvolta în spirite şi în inimi sentimentul binelui, al frumosului şi iubirea de ţară. În bani eram plătiţi cum da Dumnezeu; eu, pentru două lecţii pe zi, adică 24 de ceasuri de catedră pe săptămână, primeam 300 de lei vechi, 8 galbeni, ceva ca un franc pe lecţiune; dar eram bine răsplătit prin satisfacţiunea ce simţeam văzând pe toată ziua cum se lărgea cercul ideilor celor bune. Lucram fiecare cu cuvântul şi cu condeiul, după puterile mijloacelor noastre, la dezvoltarea naţionalităţii române. Şi ştii că lucru nu era lesne într-un timp pe când chiar cea mai mica aluziune era pedepsită cu închisoare şi esil.”

Ce sa mai zic? Have fun shopping?…

Comentarii la “Rusine Danemarcei!!!”

Tuesday, November 18th, 2008

Poate ati primit si voi acel email cu imagini sangeroase din I-le Feroe, unde anual barbatii se aduna pe malul apei si omoara delfini de placere. Daca nu l-ati primit, uitati aici (ATENTIE! Imagini explicite!).

Dupa un pic de investigare si ascultand opiniile altor oameni-inclusiv feroezi, am gasit si acest documentar unde se prezinta idilica viata a acestor insule. Se fac niste remarci, totusi: Insulele Feroe apartin Danemarcei, formal- dar au o viata culturala foarte personalizata, cu cultul traditiei bine inradacinat in viata cotidiana.

Nu e vorba de omorarea delfinilor, ci de a balenelor (Pilot Whale).

Nu se face pentru un test de barbatie, ci pentru hrana. Si pentru ca e o traditie de sute de ani.

Si totusi, dupa ce am citit/ascultat/privit, tot nu m-am putut convinge ca e o traditie ok de continuat (desi si noi, romanii, omoram porcii de Craciun…), nu m-a convins ca e un numar mic de balene dintr-o specie care nu e in primejdie de disparitie, nu m-a convins argumentul ca noi, ceilalti, omoram mai multe vaci anual decat ei balene…

M-a intristat placerea cu care ei isi omoara aceasta hrana, entuziasmul cu care participa comunitatea la un obicei care nu-si mai are rostul (stramosii lor vikingi omorau si pentru hrana, nu doar de placere- dar in 2008 poti face rost de hrana altfel).

Pana la urma am ramas cu impresia ca in adancul fiintei umane cruzimea sta si asteapta momentul potrivit sa erupa, deghizata in traditii culturale si tot felul de pretexte, fie ca e vorba de balene, delfini, porci, vaci, pui de la KFC sau persoane.

Buget de criza

Wednesday, November 12th, 2008

Se pare ca o consecinta a crizei financiare este scaderea bugetului firmelor pentru petrecerea de Craciun. Unele corporatii cheltuie pentru acea petrecere o suma de aproximativ 10 000 de euro. Nu sunt eu in masura sa comentez ce ar trebuie sa faca o firma mare cu banii ei, dar mi se pare o ocazie buna sa ma pronunt impotriva acestui gen de petrecere.
Fiind petrecere de Craciun, scopul ei ar trebui sa fie unul in spiritul Craciunului (nu-mi spuneti, va rog, ca nu se consuma alcool si tutun, ca oamenii nu se lasa atrasi de betii, lfirturi, barfe si diverse alte gesturi care numai “de Craciun” nu sunt). In primul rand, aceasta s-ar numi mai onest “Petrecere de iarna” sau “de 25 decembrie” sau de ce vor organizatorii.
In al doilea rand, acei bani cheltuiti pe organizarea chefului ar fi mult mai bine primiti de unele persoane care chiar au nevoie. Stiu ca unele firme mai fac si gesturi umanitare, de aceea nu voi fi prea vehementa. Sau, daca tot da compania banii de bautura si locatia pentru distractie, frumos ar fi ca macar sa ii indemne pe angajati sa participe la campanii umanitare, strangere de fonduri sau de cadouri pentru oameni defavorizati. Daca nu, repet, de ce sa fie o petrecere de Craciun si nu una de concediu, pur si simplu?
Promovarea kitschului este inca una din motivatiile mele de a ma stramba la petrecerile acestea tematice. Pe langa costumele penibile de craciunite (si cadourile erotice pe aceeasi tema- la Bam Boo poti gasi bikini de craciunita :D ), simbolurile asociate in general Craciunului au fost uzate si abuzate an de an, cu riscul de a fi golite de semnificatie si de sens. Pai, serios acum, cat de credibil mai e Mos Nicolae ca sfant, de exemplu, cand noi ne raportam doar la pachetul din cizme, sau ce sens mai are Craciunul-Nasterea Domnului, cand noi il asociem cu valuri de vin si sampanie, fursecuri si catering, outfit-uri si barfe de birou?
In fine, aceasta este oricum o tendinta generala. Daca anul acesta nu va mai simtiti obligati sa faceti prezenta la o petrecere de birou de Craciun, e minunat: aveti mai mult timp pentru cei dragi! Si va mai propun o alternativa: anul acesta faceti macar un cadou unei persoane pe care nu o cunoasteti (ocaziile sunt nenumarate: case de copii, de batrani, spitale, cersetori, chiar si Freecycle din orasul vostru, daca sunteti mai internauti).
Numai nu lasati Craciunul sa treaca la fel de gretos ca o mahmureala. Pentru ca, indiferent de crize si de bugete, el este mult mai mult.

Cu prietenie,
Raluca

Jaf la hypermarket

Friday, November 7th, 2008

Se apropie isteria de Sarbatori. Nu va lasati pacaliti de “ofertele” din Hypermarket si nu credeti fara sa cercetati, in seriozitatea unui magazin.
Billa, Carrefour, Cora, Kaufland, Metro, Penny Market, Real si Selgros au fost deja amendate pentru ca vand produse deghizate in “oferte” (cumperi 4, platesti 3) dar care sunt mai scumpe in realitate decat in mod obisnuit, cumparate la bucata. Acesta este doar un siretlic.

Din ziarul Gandul, primim niste “Sfaturi anti-teapa

-La produsele preambalate, trebuie afisate pretul pe bucata si cel pe unitatea de masura, pentru a le compara cu usurinta

- Nu cumparati alimente neetichetate, fara prezentarea in limba romana a ingredientelor, a calitatilor si a datelor de identificare ale producatorului

- In cazul bauturilor alcoolice si spirtoase, urmariti daca sunt inscrise concentratia de alcool, zahar sau arome

- Nu cumparati bauturi la care prin intoarcerea recipientului cu dopul in jos se observa depuneri sau impuritati, care au ambalajul murdar, deteriorat sau nu sunt etanse

- Cititi pe etichete data limita de consum, iar daca este stearsa, neclara sau aveti dubii privind calitatea produsului, desi se afla in termen, anuntati responsabilul de raion.”

Asadar, atentie la cumparaturi. Daca vrem sa facem cadouri, de ce sa le facem comerciantilor?

Halloween?

Saturday, November 1st, 2008

Inca un comentariu ca asta si probabil ca majoritatea cunoscutilor or sa-mi stearga adresa din lista de contacte. Chiar m-as bucura, daca asa nu as mai primi atatea mesaje “haioase” despre Halloween, sugestii de masti si invitatii la party. Nu ma intereseaza.

De ce? Nu doar pentru ca Halloweenul e un pretext stupid de a face o petrecere, nu doar pentru ca e de import si nu are radacini in cultura noastra, ci si pentru ca serbeaza o prostie.Desi nu recunoastem, se face un cocktail otravit de credinte legate de viata spirituala, cu efect de drog asupra sufletului. Pentru cine si-l mai simte…

Pentru ca petrecerile romanesti de Halloween se transforma intr-un kitsch, cu costume si machiaje ieftine, unde bautura este liantul social si lipelile sunt scopul final.Sau pentru ca vezi in jur o gramada de oameni disperati dupa senzatii ieftine, desi le ambaleaza foarte savant si bine argumentat- iar asta as putea sa o evit, nu vreau sa ma contaminez…

Pentru ca promoveaza violenta, anormalul, hidoseniile, nefirescul. Pentru ca poate avea un efect psihologic nefast, mai ales asupra tinerilor- vi se pare ca vampirii sunt cool? Sau va credeti “ingeri ai intunericului”? Asta ma intristeaza.

Pentru ca, in esenta, serbeaza duhurile malefice, vampiri, strigoi, vrajitoare si tot tacamul. Iar eu cu asta nu vreau sa am de-a face. Nici macar sub pretextul “hai, ma, orice ocazie e buna ca sa ne distram”.

Sunt multe puncte de vedere din care v-as putea demola acest argument subtire. Dar nu o fac, am alte prioritati. Of, stiu ca nu trebuia sa ma supar. Imi mai zic prietenii ca prea le iau in serios. Asa e, cred ca unele lucruri trebuie luate in serios si chiar le iau.

Invitati-ma la un ceai in Carturesti si o sa fiu pe deplin multumita :)

 

Neveste de vanzare sau barbati disperati?

Thursday, October 30th, 2008

Ce inseamna sa ai 25 de ani, sa-ti iei un sot de 20 si apoi sa pleci la munca in Spania…Te poti trezi scoasa la vanzare, precum sotia cea mai celebra pe internet la ora actuala.
Ziarele preiau stirea intr-o frenezie specifica: “Sotie de vanzare. Model 1983, bine intretinuta. Are toate dotarile necesare, suspensii bune, este spatioasa. Este la cel de-al doilea proprietar. Pretul este negociabil. In pret sunt incluse si accesoriile de trei si respectiv cinci ani. Cer seriozitate.”(?). Pret: 3000 de lire sterline.
Am cautat si eu anuntul pe pe okazii.ro, dar nu l-am gasit, asa ca nu stiu daca este o legenda urbana sau cetateanul Alex Cretu chiar a facut aceasta gluma pe internet.
Oricum, nu este el primul, un brazilian si-a scos si el sotia la vanzare,  dar pentru numai 35 de euro, iar un englez gelos i-a facut o gluma nevestei de eBay, licitatia pentru ea incepand de la 1 cent ( v .foto). Ce concluzie sa trag acum, ca tanarul roman si-a pretuit cel mai mult sotia? Halal pretuire…

“Bad pitzi” si cocalari sau Nu e frumos sa arati cu degetul

Wednesday, October 22nd, 2008

In ultima vreme primesc o avalansa de emailuri cu poze de site-uri precum pitzipoance.org. M-am saturat de ele. E drept ca cel putin pentru cateva secunde sunt tentata sa le deschid si sa ma minunez, dar am incercat deja si mi se taie respiratia cand vad ce vad…
Mireasa asta, de exemplu, probabil nu a realizat ce pune pe ea si nici nu a avut oameni care sa o iubeasca suficient de mult incat sa-i spuna adevarul (si anume ca se face de ras). Nu mi-as dori sa traiesc vreodata o situatie asa penibila.
Dar ma deranjeaza profund sa imi vad prietenii si cunostintele trimitand pe email astfel de injurii vizuale. Nu am nici timpul, nici disponibilitatea pentru asa ceva. O perceptie de sine deformata (la modul pozitiv sau negativ) nu il face pe omul incriminat nici mai bun, nici mai rau, ci vrednic de mila.
Daca le puteti ajuta cumva pe d-rele, d-le sau d-nii care apar zilnic pe pitzipoance (ce cuvant urat!!) sau pe cocalari (la fel!), va rog sa o faceti. Nu razand de ei, ci atragandu-le atentia ca ceva nu e in regula. Nu e nevoie de comentarii acide- nu fac decat sa te “superiorizeze” artificial pe tine, cel care critici.
Pana la urma, e alegerea lor cum si daca se fac de ras si nu o putem controla noi. Tot ce putem controla noi e reactia fata de greseala altuia.